Avertisment dur de la vârful BNR: România riscă să rămână captivă într-un model de dezvoltare lent

România riscă să rămână captivă într-un model de dezvoltare lent și vulnerabil, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, care indică o deconectare îngrijorătoare între nevoile economiei reale și pregătirea academică. Cu active bancare la doar jumătate din PIB și companii care se finanțează aproape exclusiv „din buzunar”, economia este frânată de un sistem financiar subdezvoltat și de o școală de politici publice care întârzie să ofere soluții concrete pentru deficitele gemene și datoria publică aflată în creștere rapidă. Mesajul a fost transmis la conferința anuală organizată de Banca Națională a României în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București.

„România se confruntă deja cu decalaje structurale importante, iar deficitul de forță de muncă bine calificată este, de mulți ani, una dintre cele mai presante probleme ale mediului de afaceri”, a afirmat viceguvernatorul.

El a atras atenția și asupra presiunii tehnologice asupra sectorului financiar-bancar: „Sectorul financiar-bancar resimte acut presiunea crescută a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Iar tehnologia nu doar eficientizează intermedierea financiară, ci o face mai accesibilă, mai ales în condițiile în care România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, proporția activelor bancare în PIB fiind de doar 50%.”

Cosmin Marinescu a evidențiat și vulnerabilitățile companiilor românești în accesarea finanțării: „De exemplu, în privința surselor de finanțare a firmelor, în România, apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate țările UE, anume 17% din pasive. Spre comparație, creditul bancar deține o pondere de doar 9% în total pasive ale firmelor. Ca imagine de ansamblu, 79% din companiile din România apelează la finanțare din fonduri interne, față de doar 16% conform mediei UE, ceea ce încetinește ritmul de dezvoltare a firmelor.”

12:55, 17.03.2026 • Indicatori macro

Cele cinci vești rele pe care BNR ni le dă pentru începutul acestui an

07:42, 12.03.2026 • ECONOMIE

Alerta BNR: Cum influențează războiul din Golf prețul benzinei și inflația în România

În ceea ce privește educația economică, viceguvernatorul a vorbit despre dificultățile în domeniul politicilor publice: „Dacă școala economică de business se adaptează mai ușor, sub presiunea forțelor pieței și a noilor tehnologii, școala economică de politici publice își structurează mai greu produsul, și aș spune că este mult mai discretă ca prezență în dezbaterea economică.”

El a mai avertizat asupra dezechilibrelor macroeconomice ale României: „România se confruntă cu dezechilibre economice majore, alimentate preponderent de politici prociclice interne, nu de șocuri exogene. În ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității. În acest context, datoria publică a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniune, și se află acum aproape de nivelul de referință de 60% din PIB.”

Lipsa unor politici coerente la nivel sectorial a fost de asemenea semnalată: „Absența unor politici coerente și cu viziune, în special în domenii strategice, precum energia, slăbește capacitatea economiei de a răspunde eficient în cazul unor șocuri, precum sunt șocurile generate de război, cu care ne confruntăm, iată, tot mai des și mai intens.”

Viceguvernatorul a subliniat că aceste probleme fac din educația economică un pilon esențial pentru dezvoltarea durabilă a României: „Rolul școlii de economie este acela de a produce competențe tehnice, dar și de a conferi tinerilor economiști un mod calitativ de a gândi și acționa, care să protejeze economia de erori și decizii arbitrare. Politicile economice ne pot duce și pe direcții greșite, a căror corijare să necesite eforturi și costuri vreme de ani sau decenii.”

În final, oficialul BNR a punctat importanța colaborării între mediul academic și autoritățile monetare: „Eu sunt convins că, împreună cu colegii din Academia de Studii Economice, dar și cu economiști din alte universități, și cu sprijinul Băncii Naționale a României, dezbaterile economice își vor găsi reflectarea în soluții sănătoase pentru dezvoltarea României.”