Harta banilor: Maramureș conduce la buget, Clujul la independență financiară

Topul consiliilor județene după venituri arată diferențe importante între administrațiile din România, atât la nivelul bugetelor totale, cât și al capacității de a-și susține activitatea din resurse proprii, scrie Turnul Sfatului.

În clasamentul veniturilor totale pe anul 2025, vârful este ocupat de Maramureș, cu aproximativ 852 milioane lei, urmat de Bistrița-Năsăud cu 824 milioane lei, Dolj cu 768 milioane lei, Iași cu 763 milioane lei, Prahova cu 733 milioane lei, Bihor cu 732 milioane lei și Cluj cu 731 milioane lei. Aceste județe formează grupul din fruntea ierarhiei, fiecare cu bugete de peste 700 milioane lei.

În zona mediană se regăsesc județe precum Suceava (657 milioane lei), Arad (653 milioane lei), Constanța (646 milioane lei), Argeș (625 milioane lei) și Ilfov (609 milioane lei), cu valori apropiate, dar sub pragul de 700 milioane lei.

La polul opus, cele mai mici bugete apar în Brăila (aprox. 208 milioane lei), Covasna (219 milioane lei), Caraș-Severin (268 milioane lei) și Teleorman (283 milioane lei), ceea ce înseamnă diferențe de peste trei ori față de județele din vârf.

08:42, 06.05.2026 • Dezvăluiri

Edilul Ciprian Ciucu continuă jaful de la CSM București: Buget în 2026 de 12,5 milioane de euro

16:40, 29.04.2026 • ECONOMIE

Dispută majoră la Bruxelles pe bugetul UE de peste două trilioane de euro. Cine se opune

Autonomia financiară: diferențe de la 13% la peste 65%

Analiza veniturilor proprii arată o separare clară între județele cu economie locală puternică și cele dependente de transferuri de la bugetul de stat sau de fonduri externe.

Consiliul Județean Cluj ocupă primul loc la autonomie financiară. Aproximativ 65,68% din bugetul total provine din venituri proprii, generate local prin taxe, impozite și activitate economică. În termeni absoluți, veniturile proprii ale județului ajung la circa 480 milioane lei, dintr-un total de 731 milioane lei.

Pe locul al doilea se află Ilfov, cu 62,65% venituri proprii, urmat de Timiș cu 59,03%. Aceste județe depășesc pragul de 60%, respectiv se apropie de el, ceea ce indică o bază economică solidă și o capacitate ridicată de autofinanțare.

În zona de mijloc se află majoritatea județelor, unde veniturile proprii se situează între 25% și 45% din bugetul total. De exemplu, Iași ajunge la 41,7%, Brașov la 57,7%, Constanța la 47,4%, Mureș la 39,4%, iar Bihor la 33%.

Extremele sistemului: dependență ridicată de finanțări externe

La polul opus se află județele cu autonomie financiară foarte redusă.

Bistrița-Năsăud înregistrează doar 13,19% venituri proprii din total buget, ceea ce înseamnă că peste 86% din resurse provin din subvenții și fonduri guvernamentale sau europene. În termeni absoluți, veniturile proprii sunt de aproximativ 109 milioane lei, dintr-un total de peste 824 milioane lei.

Situații similare apar în Maramureș (17,9% venituri proprii) și Gorj (17,0%), unde ponderea redusă a resurselor locale indică o dependență puternică de finanțare externă.

În aceeași zonă a clasamentului se află și Mehedinți, cu aproximativ 19% autonomie financiară, ceea ce confirmă un model administrativ bazat în principal pe transferuri de la nivel central.

Venituri pe cap de locuitor: diferențe de aproape patru ori

Indicatorul veniturilor totale raportate la populație evidențiază și mai clar dezechilibrele dintre județe.

Maximul este înregistrat în Bistrița-Năsăud, cu 2.786 lei per locuitor, urmat de Tulcea cu 2.170 lei, Maramureș cu 1.885 lei și Mehedinți cu 1.790 lei.

La polul opus se află Brăila, cu 742 lei per locuitor, și Brașov, cu 752 lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproape patru ori față de județele din vârf.