Statul se împrumută mai greu de la populație: scădere de 17% prin Fidelis și Tezaur

Banii populației au devenit, în ultimii ani, o sursă tot mai importantă de finanțare pentru stat. Prin programele Fidelis și Tezaur, românii au plasat economii de miliarde de lei în titluri de stat, atrași de dobânzile oferite de Ministerul Finanțelor și de ideea unui instrument considerat sigur. În primele cinci luni ale acestui an, însă, ritmul acestor împrumuturi a încetinit vizibil.

Sumele împrumutate de populație Guvernului prin programele Fidelis și Tezaur au ajuns la 18,78 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, potrivit calculelor Profit.ro. Valoarea este semnificativ mai mică față de perioada similară a anului trecut, când subscrierile se ridicau la 22,72 miliarde de lei.

Diferența este de aproape 4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 17%. Evoluția vine într-un context complicat pentru finanțele publice, marcat de criza guvernamentală, tensiuni economice și costuri ridicate de finanțare pentru stat.

În ultimii ani, autoritățile au prezentat creșterea sumelor atrase de la populație ca pe un semnal de încredere în stat și în instrumentele de economisire oferite de Ministerul Finanțelor. Datele din acest an arată însă o temperare a interesului românilor pentru titlurile de stat, în special în cazul programului Fidelis.

20:31, 16.05.2026 • ECONOMIE

Fidelis se prăbușește la minim istoric: românii fug de titlurile de stat, iar statul strânge cel mai slab rezultat din istorie

07:19, 08.05.2026 • Finanțe

Titluri de stat FIDELIS din 8 mai. Ce dobânzi oferă statul român la lei și la euro

Fidelis, programul cel mai afectat de scădere

Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în cazul programului Fidelis, prin care titlurile de stat sunt listate la bursă și pot fi tranzacționate ulterior. În primele cinci luni ale acestui an, subscrierile prin Fidelis au ajuns la 6,68 miliarde de lei.

Suma este cu 2,6 miliarde de lei mai mică decât cea atrasă în aceeași perioadă din 2025, când românii subscriseseră 9,28 miliarde de lei prin acest program. Scăderea este de aproximativ 28%, mult peste declinul total consemnat la nivelul celor două programe destinate populației.

Potrivit Profit.ro, evoluția poate fi explicată prin criza guvernamentală și prin semnalele negative venite din economie. Investitorii care aleg Fidelis sunt, în multe cazuri, persoane active și pe piața de capital, obișnuite să urmărească evoluțiile politice, economice și financiare.

Acești investitori reacționează mai rapid la deteriorarea percepției de risc. În perioade de instabilitate politică sau economică, o parte dintre ei pot amâna decizia de a cumpăra titluri de stat, pot prefera alte plasamente sau pot aștepta dobânzi mai mari pentru a compensa riscurile percepute.

Programul Fidelis are și particularitatea de a permite tranzacționarea titlurilor pe bursă. Acest lucru îl face mai atractiv pentru investitorii familiarizați cu piața financiară, dar îl conectează mai direct la starea generală a pieței și la încrederea investitorilor.

Tezaur a rezistat mai bine, dar a scăzut și el

Programul Tezaur, derulat prin unitățile Trezoreriei și prin Poșta Română, a fost mai puțin afectat de scădere, dar nici aici interesul populației nu a mai fost la nivelul de anul trecut.

În primele cinci luni ale acestui an, subscrierile prin Tezaur au ajuns la 12,1 miliarde de lei. Suma este mai mică cu 1,35 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, când programul atrăsese 13,44 miliarde de lei.

Declinul este de circa 10%, mai redus decât cel înregistrat în cazul Fidelis. Diferența arată un comportament diferit al investitorilor care aleg cele două programe.

Tezaur este folosit, în general, de persoane care își plasează economiile într-un instrument clasic, accesibil prin Trezorerie sau Poșta Română, fără legătură directă cu bursa. Acești investitori sunt, de regulă, mai puțin conectați la evoluțiile zilnice ale pieței financiare și reacționează mai lent la schimbările de percepție privind riscul.

Scăderea mai redusă din Tezaur sugerează o inerție mai mare în rândul acestui tip de investitori. Cu toate acestea, și acest program a atras mai puțini bani decât anul trecut, ceea ce confirmă o temperare generală a interesului populației pentru finanțarea statului prin titluri de stat.

Statul a împrumutat deja 105 miliarde de lei

Datele privind sumele atrase de la populație vin într-un moment în care necesarul de finanțare al statului este foarte mare. La mijlocul lunii mai, Guvernul ajunsese la împrumuturi de 105 miliarde de lei.

Suma este în creștere puternică față de finalul lunii martie, când împrumuturile se situau la 85,4 miliarde de lei. Practic, în aproximativ o lună și jumătate, statul a atras aproape 20 de miliarde de lei în plus.

Cele 105 miliarde de lei reprezintă aproximativ 40% din necesarul de finanțare pentru anul 2026. Nivelul este important în actualul context politic, în care criza guvernamentală pune presiune suplimentară asupra activității Trezoreriei și asupra modului în care statul reușește să se finanțeze.

Din totalul împrumutat până la mijlocul lunii mai, 69,2 miliarde de lei reprezintă finanțări contractate de pe piața internă. Alte 35,8 miliarde de lei, echivalent, provin de pe piața externă, în special prin emisiunile realizate la începutul anului.

Tot până la jumătatea lunii mai, plasamentele private și împrumuturile externe atrase de Ministerul Finanțelor se ridicau la 1,68 miliarde de euro. De pe piața internă fusese atrasă suma de 9,4 miliarde de lei, echivalent.

Dobânzile ridicate pun presiune pe buget

Costurile la care se împrumută statul au crescut semnificativ pe fondul crizei guvernamentale și al tensiunilor externe. Printre factorii care au afectat piețele se numără și războiul SUA-Iran, cu efecte asupra economiei globale și asupra percepției de risc.

După șocul inițial provocat de demiterea guvernului, dobânzile s-au stabilizat în ultimele săptămâni și chiar au coborât ușor. Cu toate acestea, nivelurile rămân ridicate.

Titlurile de stat pe 10 ani în lei, considerate un reper pentru piața internă, indică în prezent o dobândă de peste 7%. Este un nivel ridicat pentru finanțarea statului și complică administrarea datoriei publice.

Dobânzile mari înseamnă costuri mai mari pentru buget, într-un an în care statul are nevoie să se împrumute masiv. Cu cât dobânzile rămân mai ridicate, cu atât presiunea asupra cheltuielilor publice crește, deoarece o parte tot mai mare din resurse trebuie direcționată către plata dobânzilor.

Necesar de finanțare de 278,5 miliarde de lei

Pentru acest an, statul are un necesar brut de finanțare de 278,5 miliarde de lei. Din această sumă, Ministerul Finanțelor ar urma să împrumute o sumă planificată de 265 de miliarde de lei, similară cu cea de anul trecut.

Autoritățile locale ar urma să atragă, la rândul lor, aproximativ 3 miliarde de lei. Diferența va fi acoperită printr-o reducere a rezervei de valută a Ministerului Finanțelor.

Potrivit informațiilor anunțate anterior de Profit.ro, rezerva de valută ar urma să scadă cu aproximativ 2 miliarde de euro, echivalentul a circa 10 miliarde de lei.

În acest context, evoluția programelor Fidelis și Tezaur este urmărită cu atenție, deoarece banii populației au devenit o componentă importantă în strategia de finanțare a statului.