Raportul Curții de Conturi, însumând nu mai puțin de 34 de pagini, aduce în atenție o serie de probleme grave care au afectat modul în care ADS a gestionat patrimoniul public și privat al statului. Iată o analiză detaliată a principalelor ilegalități și nereguli constatate:
Concluzia de audit a Curții de Conturi arată că ADS nu respectă în mod general principiile de legalitate și buna gestiune financiară, contrar obligațiilor legale ale unei instituții care gestionează fonduri publice. Aceste constatări arată nevoia urgentă de reformare și îmbunătățire a modului în care ADS administrează patrimoniul public și privat al statului.
Aceste ilegalități și nereguli arată necesitatea unei intervenții imediate din partea autorităților competente pentru corectarea deficiențelor și restabilirea conformității instituției în gestionarea patrimoniului public și privat al statului.
Alte aspecte care nu au influențat concluzia de audit:
Obiectivul auditului este de a obține o asigurare limitată că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor, de către AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI (ADS), în perioada 01.01.2021 – 30.06.2023, sunt în conformitate cu legislația, normele și reglementările relevante aplicabile domeniului, care au fost în vigoare pe parcursul perioadei auditate.
Evaluarea sistemului de control și a procedurilor specifice administrării patrimoniului public și privat al statului s-a realizat pe baza următoarelor criterii:
Perioada misiunii: de la data de 09.10.2023 până la data începerii misiunii, până la data aprobării raportului de audit.
Procedurile de audit aplicate subiectului de audit, standardele aplicabile și alte informații care sunt necesare utilizatorilor raportului:
Abordarea auditului s-a bazat pe riscuri, ceea ce a presupus orientarea activității de audit asupra acelor procese aferente administrării patrimoniului care sunt predispuse unor neconformități semnificative. Procesele auditate au fost evaluate în raport cu criteriile de audit raportate la prevederile legale aplicabile. Au fost aplicate proceduri de audit în vederea obținerii de probe de audit suficiente și adecvate care stau la baza formulării concluziei. La selectarea procedurilor de audit s-a avut în vedere atât nivelul de asigurare, subiectul auditat, cât și riscurile identificate. Astfel, auditorii au aplicat următoarele proceduri de audit: teste de control și proceduri de fond (proceduri analitice și teste de detaliu).
Activitățile de audit au fost realizate în conformitate cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit, respectiv: ISSAI 100 – Principiile fundamentale ale auditării sectorului public, ISSAI 400 – Principiile auditului de conformitate și ISSAI 4000 – Standardul de Audit de Conformitate. Auditorii publici externi sunt independenți față de entitatea auditată din punct de vedere al cerințelor etice relevante cerute de ISSAI, inclusiv cele prevăzute în Codul Etic al Curții de Conturi și își îndeplinesc celelalte responsabilități etice în conformitate cu aceste cerințe.
Alte aspecte:
În cursul anului 2022 a fost efectuată o acțiune de audit de conformitate la ADS de către Departamentul X din cadrul Curții de Conturi, având ca temă „Controlul cu privire la îndeplinirea de către părți a clauzelor contractuale.
Conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 89/2004, care reglementează vânzarea bunurilor imobile destinate activităților de asistență sanitară veterinară, Agenția Domeniilor Statului (ADS) a preluat în administrare circumscripțiile sanitare-veterinare (clădiri și terenuri încadrate în domeniul privat) de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu scopul de a le vinde sau concesiona, în cazul în care nu pot fi vândute. Aceste prevederi legale au fost adoptate pentru a eficientiza activitatea de asistență sanitar-veterinară, ținând cont de cerințele Comunității Europene și de necesitatea reabilitării urgente a circumscripțiilor sanitar-veterinare care se aflau într-o stare avansată de degradare.
Inventarierea domeniului privat al statului pentru anul 2022 s-a desfășurat prin subcomisiile de inventariere la nivel teritorial. În finalul acestei operațiuni, s-a constatat că nu au existat diferențe între evidența scriptică și cea faptică, însă s-au făcut mențiuni referitoare la starea juridică și fizică a imobilelor. Ulterior, în urma unei verificări a stării fizice a acestor imobile, s-a constatat că dintr-un total de 819 circumscripții sanitare veterinare (CSV-uri), 619 nu erau contractate, iar 380 dintre acestea erau într-o stare de degradare, din care 122 într-un grad semnificativ (peste 50%).
Auditul a relevat că procedura de inventariere nu a inclus referiri la starea reală a imobilelor, cum ar fi gradul de degradare sau depreciere, deși comisiile locale de inventariere menționaseră aceste aspecte în anexele la Procesul Verbal de Inventariere. Aceasta a condus la nevalorificarea informațiilor importante legate de starea CSV-urilor și la continuarea degradării acestora, precum și la riscul de litigii legate de revendicări imobiliare.
Recomandarea a fost formulată în direcția efectuării unei inventarieri fizice a tuturor circumscripțiilor sanitare veterinare pentru a stabili situația reală a acestora. Totodată, s-a propus identificarea tipului de intervenții necesare pentru a reabilita aceste circumscripții și a le aduce în conformitate cu standardele legale.
ADS a efectuat plăți în valoare de 914.338,50 lei în anul 2021, reprezentând despăgubiri stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, fără a efectua o analiză a cauzelor și împrejurărilor care au determinat aceste plăți. De exemplu, în cazul unei despăgubiri de 803.377 lei, acordată unei societăți pentru neexecutarea obligației contractuale de predare a unei suprafețe de teren, ADS nu a aplicat procedura internă care prevedea analiza circumstanțelor care au condus la această situație și stabilirea responsabilității personalului în acest sens.
Auditul a constatat că lipsa unei analize a determinat neaplicarea prevederilor procedurii interne, iar documentele relevante nu au fost transmise pentru a fi analizate și clarificate de Serviciul Control din cadrul ADS. Astfel, au fost făcute plăți fără o evaluare corespunzătoare a cauzelor și fără stabilirea răspunderii personalului în legătură cu îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
În prezentul document, se discută despre o serie de probleme întâmpinate în administrarea terenurilor de către Agenția Domeniilor Statului (ADS), precum și recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de control intern și gestionare a patrimoniului public și privat al statului.
Aceste recomandări sunt formulate pentru a asigura o administrare eficientă a terenurilor și pentru a preveni diminuarea patrimoniului public și privat al statului. Implementarea acestor măsuri ar trebui să contribuie la îmbunătățirea procesului de gestionare a terenurilor și la corectarea deficiențelor identificate în sistemul de control intern managerial al ADS.
Un aspect semnificativ este implicarea Agenției Domeniilor Statului (ADS) în 10 dosare penale, dintre care 4 au fost deja trimise în judecată.
Acum un an, procurorii DNA au reținut directorul Direcției Control Reprezentanțe Teritoriale din cadrul ADS pentru trafic de influență. Conform ordonanței, inculpatul ar fi cerut la începutul acestui an, pentru el și pentru alte persoane, o sumă de cel puțin 350.000 de euro de la un om de afaceri. Scopul era să îl ajute pe acesta să încheie un contract de arendă cu ADS pentru 650 de hectare în județul Giurgiu. De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că îl va sprijini să concesioneze respectiva suprafață pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă zece ani.
În mijlocul unui vârtej de acuzații și controverse, fostul șpăgar șef de la ADS, cunoscut pentru implicarea sa în numeroase afaceri dubioase, pare să își fi găsit un nou refugiu în compania națională Petrom. George Sava, a fost angajat după scandalul de corupție de la ADS, ca de director adjunct al Direcției Agricole Buzău.
Apar informații despre implicarea sa în încasarea șpăgilor la Direcția Agricolă Județeană Buzău în numele unor figuri politice importante, inclusiv Lucian Romașcanu și Marcel Ciolacu din PSD, au fost dezvăluite de colegii săi de partid. Cu toate acestea, veridicitatea acestor informații rămâne neclară, deoarece nu a fost confirmată oficial, dar zvonurile persistă în cercurile politice.
Între timp, în ciuda controversei, George Sava pare să își fi găsit un nou loc de muncă, fiind vorba despre compania Petrom. Întrebările acum se îndreaptă spre cine îl susține în această nouă poziție și ce funcție îndeplinește în cadrul companiei naționale.
Această nouă dezvoltare vine în contextul în care dosarul DNA privind faptele de corupție la ADS a fost pus pe loc în ultimele luni, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la rețelele de influență și corupție care ar putea fi implicate în acest caz.
Într-un caz de corupție ce zguduie Direcția de Agricultură Buzău, directorul adjunct George Sava a fost acuzat de procurorii DNA că și-a trecut șpaga primită în declarația de avere, prezentând-o sub forma unui împrumut. Informațiile arată că Sava ar fi primit o sumă în valoare de 350.000 de euro de la Ionel Marius Nuță, director de departament în Administrația Domeniului Statului (ADS).
Potrivit rechizitoriului DNA, George Sava ar fi acordat terenuri în schimbul șpăgii, iar această practică coruptă nu se oprea la nivelul său, ci se întindea și la nivelul Administrației Domeniilor Statului, unde terenurile de stat erau cedate oamenilor de afaceri influenți. Suma de sute de mii de euro ar fi fost tranzacționată sub formă de împrumut, ascunzând astfel natura coruptă a afacerii.
Acuzațiile au fost aduse la lumină după ce Ionel Marius Nuță a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției la DNA, dezvăluind că șpaga de 350.000 de euro a fost direcționată către directorul ADS, George Sava. Surse afirmă că Nuță ar fi fost denunțat de un fost deputat PNL, Marin Anton, nemulțumit că nu a primit concesiunea unui teren de 650 de hectare.
În replică, George Sava a recunoscut că a primit suma, dar susține că este vorba de un împrumut, promițând să o restituie înapoi lui Nuță. În conexiune cu acest caz, se sugerează că Ministrul Agriculturii, Petre Daea, care l-a numit pe Sava în fruntea ADS, ar putea fi implicat în această rețea de corupție.
După audierile la DNA din vara acestui an, George Sava și-a trecut șpaga în declarația de avere, pentru a le arăta procurorilor DNA cum a luat banii marcați ca împrumut de la Nuță.
Printre oamenii de afaceri care au mai avut tranzacții în aceea perioadă cu ADS, prin George Sava, se numără și latifundiarul Gigi Becali.
Rechizitoriul DNA dezvăluie negocieri în toaletă pentru o mită de 350.000 de euro, iar directorul ADS, Ionel Marius Nuță, ar fi calculat șpaga în funcție de subvențiile europene încasate pe terenurile cedate în concesiune. Marin Anton, fost deputat PNL, a denunțat întregul sistem corupt, afirmând că a dat mită, dar nu a primit concesiunea dorită pentru terenurile controlate de firma sa, Romsem SRL.
Întreaga anchetă aduce în prim-plan practici corupte și negocieri ilicite, aruncând în aer integritatea sistemului agricol și administrativ. Procurorii DNA continuă să adune probe în acest caz de amploare, iar implicațiile politice și economice ar putea fi semnificative.
După scandalul șpăgii de la ADS, în mod misterios soția lui George Sava, de la Buzău, a ajuns peste noapte în Consiliul de Administrație al Cupru Min S.A. de la Abrud, jud. Alba.