Jale în Deltă: lacuri secate, păduri defrișate, suprafețe întinse – concesionate

Publicat: 09 mart. 2024, 22:01, de Cristian Matache, în ACTUALITATE , ? cititori
Jale în Deltă: lacuri secate, păduri defrișate, suprafețe întinse - concesionate

Mai bine de 30% din suprafața Deltei Dunării ar fi fost concesionată. ONG-ul Agent Green susține că ”Delta a fost masacrată în ultimele 2 decenii”.

Delta Dunării a devenit martorul unei intervenții umane subtile, dar masive. Lacurile au fost distruse de sistemele de diguri, pădurile au fost defrișate, iar suprafețe mari au fost secate artificial.

Aproximativ o treime din Delta Dunării a fost concesionată și transformată. O lege adoptată de Parlamentul European ne obligă să restaurăm natura pe care am afectat-o până în 2050, o transformare cu impact major, conform Pro TV.

Mai mult de 30% din suprafața Deltei Dunării a fost concesionată. Lacuri și bălți au fost transformate în terenuri agricole. În Sulina, bucăți din pădure au devenit pășuni, iar cirezile de animale intră adesea în localitate. Un localnic spune: „Terenurile s-au inundat și animalele au ajuns în oraș.”

La Murighiol, o mare parte din balta Dunavățului a fost cultivată cu rapiță. ONG-ul Agent Green susține că zona a fost distrusă în ultimele două decenii pentru interese mici. Toate zonele afectate din Deltă trebuie restaurate. ”A fost masacrată literalmente în ultimele două decenii, de dragul unor mici afaceri. Tot ceea ce s-a distrus din delta trebuie redat naturii, tot ceea ce s-a asanat, s-a dragat între cele trei braț,e trebuie renaturat”, afirmă Gabi Păun, reprezentant al Agent Green.

Bogdan Bulete, guvernatorul Deltei Dunării, afirmă că unele zone sunt improprii pentru agricultură. Lunci ale râurilor au fost umplute cu pământ, iar calitatea apei a scăzut, afectând populațiile de pești și coloniile de pelicani.

Institutul Național Delta Dunării a început să refacă unele zone, cum ar fi lacul Carasuhat sau habitatele din Mahmudia. Marian Tudor, directorul institutului, spune că beneficiarii refacerii sunt locuitorii, care pot continua tradiția de pescuit.

Până în 2030, toate statele membre UE trebuie să refacă cel puțin 30% din suprafețele distruse, iar până în 2050, habitatele trebuie să revină la starea inițială.