Ex-ministru al Agriculturii: „Fermierii români riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023”. Motivele invocate

Numărul extrem de mare de observații făcute de Comisia Europeană Planului Național Strategic pentru perioada 2023-2027 ar putea genera amânarea achitării subvențiilor în 2023, susține fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros.

Planul Național Strategic a fost trimis în martie 2022 la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a fost returnat cu 370 observații.

„Dacă vă întrebați de ce are atât  de multe observații Comisia, răspunsul este simplu. Pentru că PNS a fost modificat grosolan față de varianta discutată cu asociațiile din Comitetul de monitorizare la consultările din luna noiembrie 2021. Și pentru că nu se corelează cu nevoile și prioritățile agriculturii românești”, susține Oros.

În varianta de PNS propusă, modificată față de perioada de tranziție 2021-2022 (6,2 miliarde euro), “au fost efectiv excluse de la sprijin fermele mici și mijlocii. Sprijinul vizează unitățile comerciale mari, plafonul maxim fiind ridicat de la 1,5 milioane euro la 15 milioane euro”, remarcă Comisia.

Pentru perioada de tranziție fusese alocat aprox. 1 miliard de euro pentru depozitare și procesare, producătorii fiind principalii beneficiari, doar că aceștia au fost excluși în noul plan.

În acest context, Comisia invită MADR să reconsidere această abordare și observă că nu există o logică a intervențiilor și o legătură între intervenții, indicatorii de rezultat și obiective.

Neregulile sesizate de Comisia Europeană

Comisia întreabă MADR de ce au fost excluse de la sprijin fermele mici și mijlocii ( fermele de familie) și de ce nu este o prioritate depozitarea și procesarea pentru producători?

Este vorba de 15,9 miliarde euro , bani europeni, care ar trebui să subvenționeze agricultura românească începând de la 1 Ianuarie 2023. Din suma totală, 9,98 miliarde euro sunt pentru plăți directe prin APIA, 0,26 miliarde euro pentru intervenții sectoriale și 5,65 miliarde euro este bugetul  pentru dezvoltare rurală ( proiecte accesate prin AFIR).

Conform Comisiei Europene, intervențiile din PNS propus nu sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare, așa cum a reieșit din analiza SWOT și analiza nevoilor făcute în 2020-2021:

-susținerea fermelor de familie,

-consolidarea poziției fermierilor în lanțul valoric,

-creșterea capacității de depozitare și procesare, mai ales a fermierului etc.

„Aceste interese  nelegitime și antinaționale  pot duce la întârzieri mari în adoptarea PNS. Se va prelungi mult dialogul cu Comisia Europeană iar apoi capitolele din PNS vor trebui transpuse în sistemul informatic. Fermierii români riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023”, concluzionează Oros.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...

Aeroportul Otopeni – Haos, bătaie de joc, indiferență și multă așteptare

Încă o „performanță” marca Mîndrescu: de mai bine de o jumătate de an, plecarea, dar mai ales sosirea, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, fost...