Fostul ministru al Cercetării, Lucian Georgescu, a ratat confirmarea ca rector al Universității din Galați

Ministerul Educaţiei a respins confirmarea în mandatul de rector al Universității „Dunărea de Jos” din Galați a fostului ministru al Cercetării din Guvernul Grindeanu, Lucian Georgescu, după ce au fost analizate neregulile semnalate la alegerile de pe data de 14 decembrie 2023.

Alegerile care au avut loc la Universitatea din Galați în luna decembrie au fost practic invalidate, după ce Ministerul Educației a emis un ordin prin care a fost respinsă confirmarea alegerii în funcția de rector al universității a prof univ dr Lucian Georgescu, după ce a fost primită o contestație prin care au fost semnalate mai multe nereguli la alegerile din luna decembrie.

Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării în Guvernul Grindeanu, își dorea să obțină un al doilea mandat de rector al universității de stat din Galați, contracandidatul său fiind prof univ dr Cătălin Fetecău, fost decan al Facultății de Inginerie din cadrul universității și care a fost președinte al Senatului Universității până în decembrie 2023.

Principala neregulă: Georgescu ar fi fost votat de mai mulți profesori care nu predau la Universitatea „Dunărea de Jos”

Alegerile pentru mandatul de rector al Universității „Dunărea de Jos” au avut loc pe 14 decembrie 2023, desfășurându-se la sediul din Galați al universității, la Brăila, unde funcționează Facultatea de Inginerie și Agronomie, dar și la Chișinău, universitatea din Galați având o extensie transfrontalieră la Cahul, Republica Moldova.

Lucian Georgescu a câștigat alegerile cu 348 de voturi, contracanditatul său, Cătălin Fetecău, obținând doar 334 de voturi.

Rezultatele voturilor pe cele trei secții au fost următoarele: la Secţia 1 Galaţi,  Cătălin Fetecău a obținut 321 voturi, iar Lucian Georgescu a obținut 298 voturi. La secția din Brăila, Lucian Georgescu a obținut 30 de voturi, iar Cătălin Fetecău numai 9 voturi.

Probleme au fost la Secţia 3 Chişinău, unde Lucian Georgescu a obținut 20 de voturi, iar Cătălin Fetecău numai 4 voturi, dar au fost anulate 24 de voturi. Rezultatul final a fost: Lucian Georgescu – 348 de voturi, Cătălin Fetecău – 334 de voturi. Diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost de numai 14 voturi.

Potrivit unor surse din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, principalele nereguli ar fi constat în faptul că la alegerile de la Secția 3 din Chișinău ar fi votat și cadre didactice care nu predau cursuri la universitatea din Galați și aceste voturi au influențat rezultatul final. În aceste condiții, diferența de numai 14 voturi la care fostul ministru a câștigat alegerile pentru mandatul de rector este privită cu mari suspiciuni, atât de profesori, cât și de studenții universității.

Aceste suspiciuni cu privire la neregulile de la alegerile câștigate de profesorul Lucian Georgescu se adaugă la mai multe acuzații care i-au fost aduse acestuia în ultimii ani, de la utilizarea laboratoarelor universității pentru contractele derulate de „PFA Georgescu Lucian” la mari nereguli financiare descoperite de Curtea de Conturi.

Afacerile „PFA Georgescu” cu echipamentele Universității. 118 contracte cu Kaufland, Selgros, fabrica de ulei „Prutul”, Apă-Canal SA

La un control efectuat în 2017 la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați de o echipă de la inspectori de la Curtea de Conturi s-a descoperit că prof univ dr ing Lucian Georgescu derula afaceri folosind echipamentele Laboratorului Credențial din cadrul Centrului Regional de Cercetare și Monitorizare a Calității Mediului de la Facultatea de Științe și Mediu, al cărui decan era tot profesorul Lucian Georgescu. Laboratorul fusese înființat în baza unei finanțări de 709.400 lei, bani alocați de la bugetul Ministerului Educației.

Prin Decizia nr 4/22.03.2017, a Camerei de Conturi Galați, inspectorii constatau că Universitatea „Dunărea de Jos” i-a închiriat Laboratorul Credențial profesorului Georgescu, la suma modică de 500 lei/lună, prin Contractul de comodat nr 2/20.10.2010, încheiat între universitate și PFA Georgescu Lucian, dar în loc să fie încheiate de universitate contracte de cercetare care să fie efectuate în respectivul laborator și banii să revină universității, aceștia ajungeau la PFA-ul profesorului Georgescu.

În urma verificărilor încrucișate efectuate de Curtea de Conturi la Agenția pentru Protecția Mediului Galați, s-a descoperit că în perioada 2014-2016, Laboratorul Credențial a emis rapoarte de încercări pentru 118 pentru diverși beneficiari, de la fabrica de ulei „Prutul” și rețelele „Kaufland” și „Selgros”, la firma de consrtucții „Vega 93”.

Inspectorii susșineau că acești bani trebuiau încasați de Universitatea „Dunărea de Jos”, proprietara Laboratorului Credențial, nu lui Georgescu: „În două din cazurile enumerate și anume SC Apă Canal SA Galați și Serviciul Public Ecosal Galați, PFA Georgescu Lucian a încasat suma de 217.762,32 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de analiză fizico-chimică a conținutului unor deșeuri, ape uzate, în vederea determinării impactului asupra mediului ambiant, venituri care s-ar fi cuvenit Universității Dunărea de Jos Galați, ca titular al bazei materiale și angajator al resursei umane”, se spune în Decizia nr 4/22.03.2017, a Curții de Conturi.

În 2022, Parchetul a descins la Universitate. Salarii ilegale de 5 milioane de lei și chitanțe modificate cu pixul, de la 5 lei la 500 lei

La finalul lunii martie 2022, procurorii de la Parchetul Tribunalului Galați descindeau la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați pentru a pune în aplicare mai multe mandate de percheziții la Departamentul Financiar și Departamentul Juridic, dar și la cabinetul rectorului, Lucian Georgescu, de unde au ridicat documente.

Descinderea procurorilor avea loc după ce Curtea de Conturi și Corpul de Control de la Ministerul Educației au descoperit mai multe nereguli financiare la Universitatea „Dunărea de Jos”, printre care plata unor sume în valoare de peste 5 milioane de lei pentru drepturi salariale necuvenite, dar și delapidarea a peste de 250.000 lei la plata taxelor judiciare.

Inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit că sistematic chitanțele de 5 lei pentru plata taxei de timbru erau modificate cu pixul și decontate la valoarea de 500 de lei.