Ioan Aurel Pop: Unirea de la 1918 reprezintă „unicul program de ţară pe care l-am făcut noi şi l-am şi înfăptuit”

Într-un interviu acordat cu ocazia Zilei Naționale a României, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a subliniat că această zi ar trebui să fie marcată nu doar de bucurie și mândrie, ci și de demnitate.

„Odată cu 1 Decembrie, noi sărbătorim finalizarea unui proces şi ne gândim şi la 27 martie/9 aprilie – Unirea Basarabiei şi şi la 15/28 noiembrie – Unirea Bucovinei. Toate la un loc au căpătat acest corolar extraordinar la 1 Decembrie şi, la Alba Iulia, spre deosebire de ceea ce s-a petrecut la Chişinău şi la Cernăuţi, a fost un un eveniment naţional de masă, fiind prezenţi peste 100.000 de oameni şi fiind prezenţi 1.228 de delegaţi cu drept de vot şi cu credenţionale, cu documente doveditoare prin care ei votau în numele comunităţi lor. (…) Actul acesta de la 1 Decembrie, după părerea mea, le cuprinde pe toate. Şi ziua de 24 Ianuarie, şi ziua de 10 Mai le simbolizează pe toate.

Aşa cum n-avem dreptul să discutăm simbolurile naţionale, ci trebuie să le acceptăm aşa cum sunt, primim şi Ziua Naţională, cum primim Tricolorul, cum primim Imnul de stat şi cum primim în sufletele noastre Stema. Le putem pe toate combate, suntem o societate democratică, dar câtă vreme ele sunt în vigoare, ca cetăţeni care respectăm democraţia, avem dreptul să le respectăm. Şi Ziua Naţională trebuie să fie un prilej de bucurie, de mândrie şi, mai ales, de demnitate. Toate ţările democratice procedează la fel”, afirmă preşedintele Academiei Române pentru Agerpress.

De asemenea, Ioan-Aurel Pop consideră că Unirea de la 1918 reprezintă „unicul program de țară pe care l-am făcut noi și l-am și înfăptuit.”

„Programul s-a derulat între 1848 şi 1918. A fost în mintea oamenilor acest plan. N-a fost o întâmplare. Primul moment fundamental a fost 1859. Fără unirea Moldovei şi Ţării Româneşti, nu se poate imagina unirea de la 1918. Deci, Unirea sub Alexandru Cuza. Doi, Independenţa 1877 – 1878 şi unirea Dobrogei sau anexarea Dobrogei (…) şi trei, momentul 1918. A fost un proiect care s-a înfăptuit pe parcursul a vreo şapte decenii, în mod conştient. Am avut în frunte o elită responsabilă care a ştiut să conducă naţiunea pe calea aceasta a alcătuirii statului naţional. Formarea României s-a făcut prin contribuţia majoră a poporului român. Naţiunea română modernă, prin elitele responsabile pe care le-a avut, a trasat un program de ţară. După părerea mea, unicul program de ţară pe care l-am făcut noi şi l-am şi înfăptuit, cam cu trei etape principale”, spune Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei amintește de faptul că la sfârşitul Primului Război Mondial, România se bucura de un nivel de democrație apreciat pe plan internațional.

„România a obţinut şi Basarabia. Şi am avut o ţară rotundă, frumoasă, de aproape 300.000 km pătraţi, cu minorităţi destul de multe, mai multe avea Polonia decât noi, dar cu un nivel de democraţie a timpului care a fost apreciat pe plan internaţional. De aceea, perioada interbelică de foarte mulţi este considerată un fel de vârstă de aur. Poate şi de la faptul că după aceea a urmat regimul comunist de vreo patru decenii şi mai mult de patru decenii, care a tulburat apele”, spune academicianul.