Postul Mare nu e vreme de întristare, ci prilej de bucurie, de împăcare

Postul Mare, pentru adevărații creștini, nu este vreme de ”întristare și tulburare” , ci de” bucurie”, de ”iertare și împăcare”, transmite Episcopul Iustin al Maramureșului și Sătmarului.

„Postul, pentru adevărații creștini, nu este vreme de întristare și tulburare pentru că presupune osteneală și renunțare, ci este prilej de bucurie și râvnă sporită pentru a înmulți rugăciunea smerită, nevoința asumată și iubirea milostivă prin fapte bune”, evidențiază Episcopul Iustin.

Postul mărturisirii

Postul Mare înseamnă nu numai reținerea de la unele alimente, participarea la liturghii, dar și mărturisirea păcatelor

”Această rânduială a fost așezată de Sfinții Părinți spre a ne putea mărturisi păcatele și căi de ele și a ne face vrednici să ne împărtășim mai des cu Trupul și Sângele Domnului, ori de câte ori simțim nevoia, în vremea Postului cel Mare la Liturghia Darurilor înainte sfințite, deoarece Sfânta Liturghie Euharistică, în Postul Mare se săvârșește doar sâmbăta, când îi pomenim pe cei adormiți, duminica și în sărbătorile mari care cad în interiorul Postului (Buna Vestire)”.

Preasfințitul Părinte Iustin recomandă ca, la aceste rânduieli, să adăugăm și „lucrarea noastră personală prin multă râvnă sfântă și silință duhovnicească spre a ne curăți mintea de gânduri, ochii de ispitele din afară, gura de vorbe deșarte și trupul de patimi și păcate – pentru a avea o călătorie duhovnicească și urcuș spre Înviere cu folos bine-primit de Mântuitorul Iisus Hristos”.

Încurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă PostulMare într-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, subliniază Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „în vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.