Salariul minim în construcţii va scădea cu 780 de lei, odată cu eliminarea facilităţilor fiscale

Publicat: 19 iul. 2023, 19:00, de Popescu Mara, în ECONOMIE , ? cititori
Salariul minim în construcţii va scădea cu 780 de lei, odată cu eliminarea facilităţilor fiscale

Lucrătorii din construcţii vor pierde 780 de lei din salariul minim net, dacă vor fi eliminate facilităţile fiscale acordate, mai ales că majoritatea lor este plătită cu „nefericitul de salariu minim” din sector, susţine liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

Din salariul minim brut actual de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 10%, respectiv 400 de lei, impozitul pe venit, 230 lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă, 90 de lei.

În 2018, Guvernul a scutit sectorul construcţiilor de plata CASS (10%) şi a impozitului pe venit, la care se adaugă o plată parţială a contribuţiilor de asigurări sociale, de 21%, în loc de 25% cât plătesc ceilalţi cetăţeni. În spaţiul public au apărut informaţii că de la 1 septembrie 2023 se intenţionează eliminarea scutirii de plata CASS.

Dumitru Costin spune, însă, că nu a văzut până acum niciun document care să indice exact ce vrea Guvernul să facă, de aceea ei iau în calcul eliminarea tuturor facilităţilor în domeniu.

„Am pus varianta de lucru care înseamnă eliminarea facilităţilor. Ce se va întâmpla, vom vedea. În momentul de faţă, nici eu, nici dvs. nu ştim ce înseamnă, în accepţiunea coaliţiei de guvernare şi a Guvernului, eliminarea facilităţilor. Pe discursul lor, asta înseamnă eliminarea facilităţilor”, a subliniat el.

România este o ţară care în 33 de ani nu a avut politici publice cu privire la forţa sa de muncă

Totodată, preşedintele BNS a atras atenţia că România este o ţară care niciodată în ultimii 33 de ani nu a avut vreo preocupare faţă de cetăţenii săi în vârstă de muncă.

„Aici discutăm de tot, de la politica de educare, de formare profesională a adulţilor, de salarizare, condiţii de muncă, de migraţie. Habar n-avem. Nu ne-a interesat şi astăzi decontăm acest dispreţ total faţă de forţa de muncă. Nu există cifre. Dacă întrebaţi astăzi câţi români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole acum, nimeni nu o se ştie să vă răspundă, pentru că există acest tip de mişcare liberă în piaţa muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă”, a arătat Costin.

Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Federaţia Generală a Sindicatelor „Familia” au organizat miercuri o conferinţă de presă cu privire la intenţia Guvernului României de a elimina facilităţile fiscale acordate sectorului de construcţii.

Sindicatele au atras atenţia că eliminarea facilităţilor din sectorul de construcţii va avea un efect indirect şi asupra sectoarelor conexe: energie, transporturi, materiale de construcţii etc. Alte efecte vor fi încetinirea creşterii sectorului şi a contribuţiei sale la PIB, care înseamnă recesiune, întârzieri pe PNRR sau lucrări de proastă calitate, riscul reducerii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene cu aproximativ 20% până în 2030; creşterea muncii nedeclarate şi subdeclarate; plecarea lucrătorilor calificaţi spre alte state UE, iar în ceea ce priveşte creditele cu garanţii de stat pentru IMM (IMM Construct, IMM Invest prin FNGC) – există riscul intrării în faliment. În plus, garanţiile de stat, care sunt o cheltuială suplimentară a statului, pot duce la sporirea deficitului.

În acest context, sindicaliştii propun organizarea de dezbateri pentru găsirea celor mai bune soluţii, care să dureze cel puţin 6 luni; eliminarea graduală a facilităţilor fiscale, cu un calendar care să înceapă în 2025, aşa cum s-au angajat prin PNRR; realizarea unui studiu de impact pentru analiza inoportunităţii reale a eliminării bruşte a facilităţilor din sectorul de construcţii; susţinerea permanentă a sectorului prin politici publice coerente.

Sectorul construcţiilor este unul strategic în economia românească

Potrivit datelor prezentate, lucrările de construcţii au avut cea mai mare creştere înregistrată în UE în pandemie, cu un plus de 17,3%, în luna septembrie 2020 comparativ cu aceeaşi lună din 2019. Creşterea economică a României din anul 2022 se datorează, în mare parte, tot construcţiilor, sector care contribuie cu 7% în economie. Acestea au crescut pe volum cu 13% în 2022. În ianuarie 2023, construcţiile au crescut cu 6% faţă de ianuarie 2022.

Numărul aproximativ de angajaţi care beneficiază de facilităţi fiscale este de 550.000, din care 100.000 sunt din industria producătoare de materiale de construcţii. Productivitatea în construcţii este de 50 – 70.000 euro/angajat pe an, din care un angajat ia în medie 10 – 14.000 euro/an.