Acces limitat la economiile din pensiile private: Parlamentul fixează regula de 30%

Parlamentul a adoptat din nou legea privind plata pensiilor private, în urma deciziei Curții Constituționale care a declarat neconstituțional un amendament introdus în procedura parlamentară. Actul normativ prevede că, după pensionare, participanții la fondurile de pensii administrate privat și la cele facultative vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată într-o primă tranșă, restul urmând să fie plătit lunar, eșalonat, pe o perioadă de până la opt ani.

Forma adoptată de Camera Deputaților, for decizional, elimină prevederea care permitea persoanelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice să solicite plata integrală, într-o singură tranșă, a activului personal. Proiectul de lege va fi transmis președintelui pentru promulgare.

De ce a fost eliminată excepția pentru bolnavii de cancer

Inițial, legea propusă de Guvern stabilea un regim unitar de plată pentru toți participanții la fondurile de pensii private: maximum 30% din sumă putea fi retrasă imediat, iar diferența urma să fie acordată sub formă de plăți lunare, pe o durată de minimum opt ani. În Senat însă, parlamentari PNL și PSD au introdus un amendament care excepta persoanele cu afecțiuni oncologice, oferindu-le posibilitatea de a primi, la cerere, 100% din activul personal acumulat.

Această prevedere a fost contestată la Curtea Constituțională atât de AUR, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a admis sesizările și a decis că amendamentul încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare bazată pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă participantul la fondul de pensii.

09:03, 25.11.2025 • Justitie

O nouă înfrângere pentru Euroins: service-urile auto își stabilesc singure prețul reparațiilor RCA

08:45, 10.11.2025 • Justitie

Judecători vs. procurori: de ce unii câștigă mai mult și totul e legal

În motivare, Curtea a arătat că plata unei sume de maximum 30% sub formă de plată unică, înainte de începerea plăților lunare, nu aduce atingere dreptului de proprietate privată și nu instituie o discriminare. În schimb, excepția acordată bolnavilor de cancer nu este fundamentată pe criterii obiective și justificabile din punct de vedere constituțional.

Argumentele Curții Constituționale

Judecătorii CCR au subliniat că legea influențează doar modalitatea de plată a pensiei private, nu dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate. Reglementarea plăților fracționate, cu periodicitate lunară, este considerată compatibilă cu însăși noțiunea de pensie, care presupune prestații succesive, întinse pe o perioadă îndelungată.

Potrivit Curții, o plată integrală, realizată într-un singur moment, ar contrazice scopul pensiei, aceea de a reprezenta o sursă constantă de venit, menită să asigure beneficiarului resursele necesare traiului zilnic pe termen lung. De asemenea, CCR a apreciat că legea respectă cerințele privind scopul legitim al reglementării, caracterul adecvat și necesar al măsurii și menținerea unui just echilibru între interesele aflate în concurs.

Curtea a respins și criticile referitoare la încălcarea principiului neretroactivității, arătând că actul normativ nu afectează contractele deja încheiate, ci reglementează o etapă ulterioară, respectiv plata pensiei. Totodată, CCR a constatat că dispozițiile legii îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de Constituție.

Poziția Guvernului și parcursul legislativ

În urma deciziei Curții Constituționale, Guvernul a susținut că forma inițială a proiectului său a fost validată. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioan Dogioiu, a declarat că singura prevedere considerată neconstituțională a fost cea introdusă ulterior de Senat, prin amendament.

Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament la 15 octombrie, iar în plenul Camerei Deputaților forma finală a fost votată fără excepția pentru bolnavii de cancer. Partidul Oamenilor Tineri (POT) s-a abținut de la vot, în timp ce parlamentarii AUR au votat împotrivă.

Obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție

În sesizarea adresată CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Potrivit magistraților, statul exercită o supraveghere publică, fără a avea drept de dispoziție asupra acestor active.

ICCJ a criticat mai multe aspecte ale legii, inclusiv limitarea valorii pensiei lunare în cazul retragerii programate și stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor. În opinia instanței supreme, aceste măsuri reprezintă o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate și în libertatea contractuală, generând un dezechilibru grav între interesele părților.

Magistrații au susținut că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința poate echivala cu o expropriere indirectă. De asemenea, ICCJ nu a fost de acord cu soluția ca plata pensiilor să fie realizată prin fonduri de plată distincte, și nu direct de fondurile de pensii.

Decizia finală

În pofida acestor critici, Curtea Constituțională a considerat că regimul general de plată, cu retragerea limitată la 30% și eșalonarea restului sumei, este compatibil cu Constituția. Parlamentul a pus legea în acord cu decizia CCR, eliminând prevederea discriminatorie, iar actul normativ urmează să intre în vigoare după promulgarea de către președinte.

Noua reglementare va stabili, astfel, un cadru unitar de plată pentru pensiile private, aplicabil tuturor participanților, indiferent de situația medicală, în condițiile stabilite de lege.