Sondaj INSCOP: Șapte din zece români nu au încredere în justiție
Șapte din zece români au foarte puțină încredere sau deloc în justiție, în timp ce peste două treimi consideră că sistemul de justiție nu este independent, conform unui sondaj INSCOP realizat în ianuarie 2026. Mai mult, jumătate dintre români cred că legea nu se aplică în mod egal pentru toți cetățenii, o scădere drastică față de aceeași perioadă a anului trecut.
Doar un sfert dintre români mai au încredere în justiție
Conform sondajului INSCOP, 25,5% dintre cetățenii României au încredere foarte multă sau destul de multă în justiție, în timp ce 70,5% declară că au destul de puțină, foarte puțină sau nu au deloc încredere. Dintre aceștia, 44,8% spun că nu au deloc sau au foarte puțină încredere, iar 25,7% declară că au destul de puțină încredere.
Cifrele arată o eroziune severă a încrederii în instituțiile judiciare. Doar 9,5% dintre respondenți au declarat că au foarte multă încredere în justiție, iar 16% spun că au destul de multă încredere. 4% nu știu sau nu răspund.
Scăderea încrederii nu este doar o tendință abstractă, ci se reflectă și în percepția asupra modului în care legea este aplicată în practică.
Jumătate dintre români cred că legea nu se aplică egal pentru toți
Întrebați în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, doar 5,7% dintre români spun că în foarte mare măsură, o scădere semnificativă față de 12,6% în aprilie 2025. De asemenea, 10,9% cred că în destul de mare măsură legea este aplicată egal, comparativ cu 17,2% în aprilie anul trecut.
În schimb, 30,1% dintre cetățeni cred în destul de mică măsură că legea este aplicată egal, iar 50,1% cred în foarte mică măsură sau deloc că există egalitate în fața legii. Aceste cifre marchează o creștere îngrijorătoare față de aprilie 2025, când 42,6% aveau această percepție.
Două treimi dintre români consideră că justiția nu e independentă de politică
Potrivit studiului INSCOP, 23,7% dintre cei intervievați cred că sistemul de justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% consideră că sistemul de justiție nu este independent de astfel de influențe. 8,6% nu știu, iar 0,4% nu răspund.
Cifrele demonstrează că majoritatea covârșitoare a românilor percep justiția ca fiind sub influența politicului, ceea ce subminează încrederea în deciziile instanțelor și în capacitatea sistemului de a funcționa imparțial.
În contrast, aproape toți cei intervievați spun că este important să avem o justiție independentă. 92,3% dintre participanții la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de justiție independent, dintre care 73,7% consideră că este foarte important, iar 18,6% cred că este destul de important. Doar 3,5% dintre români cred că este deloc important sau destul de neimportant ca țara să aibă un sistem independent de justiție.
Paradoxul sociologic: cei mai educați au cea mai mică încredere
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, identifică un paradox sociologic în rezultatele sondajului. Tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice față de justiție, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate.
„Evoluția negativă a percepției privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimității instituționale, cu potențial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic, resemnare și retragere din participarea democratică. În ansamblu, justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională, ceea ce reprezintă un risc major pe termen mediu pentru coeziunea socială și încrederea în statul român”, a declarat Ștefureac.
Concluziile sondajului arată că românii nu contestă importanța unei justiții independente, ci faptul că nu cred că o au. Acest decalaj între idealul democratic și realitatea percepută alimentează un sentiment de frustrare și resemnare în rândul cetățenilor.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.