București, pe harta celui mai mare proiect feroviar din lume. Trenul care va lega 22 de țări europene

Trenuri albastre care circulă cu 400 km/h, gări cu muzee și săli de concerte la periferia capitalelor europene și un traseu de 22.000 de kilometri care leagă Lisabona de Kiev, trecând și prin București. Așa arată Starline, cel mai ambițios proiect feroviar lansat vreodată în Europa.

Rețeaua feroviară care ar putea schimba fața Europei

Starline funcționează, în viziunea creatorilor, ca un metrou la scara întregului continent. Organizația 21st Europe, cea care a elaborat proiectul, susține că infrastructura feroviară actuală a Europei este fragmentată, inegală și lentă, iar un sistem integrat de trenuri rapide nu mai este un lux, ci o necesitate strategică.

Trenurile ar circula cu viteze între 300 și 400 de kilometri pe oră, reducând timpii de călătorie cu aproximativ 30% față de drumurile actuale, fie pe șosea, fie pe calea ferată existentă.

Cinci linii prin toată Europa, una trece și prin România

Proiectul prevede cinci coridoare principale, fiecare identificat printr-o literă. Linia A ar lega Napoli de Helsinki, cu opriri în Roma, Milano, Zürich, Viena, München, Berlin și Praga. Linia B pornește din Lisabona spre Kiev și trece prin Madrid, Lyon, Milano, Zagreb, București și Atena.

08:31, 25.04.2026 • ACTUALITATE

Ambulanță SMURD lovită în plin de tren lângă Timișoara: patru oameni la spital, printre care și pacientul transportat

Linia C conectează Madridul de Istanbul, prin Paris, Barcelona, Frankfurt, Belgrad și Sofia. Linia D unește Dublinul de Kiev, legând Liverpool, Londra, Paris, Berlin și Varșovia. Linia E ar merge din Milano până în Oslo, cu opriri în Zürich, München, Hamburg, Copenhaga și Stockholm.

Prin prezența sa pe Linia B, Bucureștiul ar deveni parte dintr-un coridor care traversează continentul de la vest la est, legând Peninsula Iberică de Ucraina.

Călătorii de o zi în loc de drumuri de noapte

Cifrele vehiculate de autorii proiectului sunt spectaculoase. Drumul de la Helsinki la Berlin, care acum necesită o zi întreagă, ar dura ceva mai mult de cinci ore. Traseul Lisabona–Helsinki ar putea fi parcurs în doar trei ore, potrivit estimărilor prezentate de surse internaționale.

Aceste durate ar face trenul competitiv direct cu avioanele pe distanțe medii și chiar lungi.

Trenurile Starline nu ar opri în gările centrale existente, ci în huburi noi, construite la periferia marilor orașe. Aceste stații ar funcționa ca centre multifuncționale, cu spații culturale, restaurante, muzee, săli de concerte și zone de evenimente.

Vagoanele nu ar fi împărțite pe clase tradiționale, ci pe tipuri de utilizare: zone liniștite pentru cei care lucrează, spații destinate familiilor și zone de socializare. Identitatea vizuală a trenurilor ar fi dominată de albastru închis, o referință directă la drapelul european.

Finanțare publică și un nou organism european de reglementare

Starline ar urma să fie finanțat din fonduri publice europene, prin bugetele de infrastructură ale UE, Banca Europeană de Investiții și obligațiuni pe termen lung. Fiecare stat ar cofinanța gările și conexiunile regionale de pe teritoriul său.

Operarea ar fi asigurată de companiile feroviare naționale, dar sub coordonarea unei noi Autorități Europene a Căilor Ferate, care ar stabili standarde comune de siguranță, norme tehnice și acorduri de muncă armonizate.

Starline este estimat la aproximativ 490 de miliarde de dolari

Proiectul rămâne deocamdată la stadiul de concept. Nu există niciun șantier deschis sub numele Starline și niciun acord formal la nivelul Uniunii Europene. Inițial, think tank-ul a vehiculat anul 2040 ca orizont, dar ulterior a clarificat că acea dată se referă la primele secțiuni, nu la întreaga rețea.

Transportul în Europa generează aproape 29% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar un tren de mare viteză emite cu până la 90% mai puțin CO₂ pe călătorie decât un avion pe distanțe scurte. Autorii proiectului argumentează că o astfel de rețea ar fi esențială pentru atingerea obiectivelor climatice ale continentului până în 2050.