Lumea, din nou în alertă sanitară. Focarele de Ebola și hantavirus pun presiune pe reuniunea anuală a OMS

În timp ce focarele de Ebola și hantavirus readuc în atenție teama unor noi crize sanitare globale, Organizația Mondială a Sănătății începe luni la Geneva una dintre cele mai tensionate reuniuni din ultimii ani. Pe agenda Adunării Mondiale a Sănătății se află viitorul tratat privind pandemiile, retragerea Statelor Unite și a Argentinei din organizație, dar și reforma întregii „arhitecturi globale a sănătății”.

Reuniunea anuală a OMS se desfășoară până sâmbătă și vine într-un moment delicat pentru instituția internațională, afectată de probleme financiare și de tensiuni geopolitice tot mai puternice.

Ebola și hantavirusul reaprind temerile globale

Deși nu figurau inițial pe ordinea de zi, recentele focare de Ebola și hantavirus ar urma să domine discuțiile dintre statele membre.

Potrivit AFP, diplomați și experți internaționali consideră că reapariția unor boli extrem de periculoase va fi folosită de OMS ca argument pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul sănătății.

07:13 • Sănătate

Caz de hantavirus confirmat în România. Pacientul este un tânăr de 25 de ani din Arad

11:35, 16.05.2026 • ACTUALITATE

A fost confirmat primul caz de infecție cu hantavirus în România

„Va fi interesant de văzut cum hantavirusul va fi folosit în special de OMS pentru a exercita presiune asupra statelor care doresc să părăsească organizația”, a declarat pentru AFP un diplomat care a dorit să își păstreze anonimatul.

Mai mulți specialiști susțin că noile focare demonstrează cât de dependentă rămâne lumea de mecanismele globale de supraveghere și reacție rapidă în fața epidemiilor.

Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală din cadrul Institutului Universitar de Studii Internaționale din Geneva, a afirmat că actuala criză „arată clar de ce lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere și bine finanțată”.

OMS încearcă să depășească un an de criză

Adunarea are loc după luni dificile pentru organizație. Decizia administrației Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a produs un șoc major, în condițiile în care Washingtonul era unul dintre cei mai importanți contributori financiari.

Reducerea contribuțiilor internaționale a obligat organizația să taie din buget și să reducă personalul.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la finalul lunii aprilie că situația este acum „stabilă”, însă mai mulți observatori spun că instituția rămâne vulnerabilă.

Potrivit experților, OMS a reușit între timp să mobilizeze mare parte din fondurile necesare pentru următorii doi ani, însă presiunile financiare persistă.

În paralel, organizația este nevoită să își redefinească prioritățile și să decidă ce programe poate continua să susțină în contextul reducerii resurselor.

Tratatul pandemiilor, blocat de divergențe politice

Una dintre cele mai importante teme ale reuniunii este tratatul internațional privind pandemiile, conceput după experiența COVID-19 pentru a îmbunătăți reacția globală în fața viitoarelor crize sanitare.

Negocierile sunt însă blocate de divergențe între state, inclusiv pe teme geopolitice și sociale.

La începutul lunii mai, discuțiile privind un capitol-cheie al tratatului au eșuat, iar diplomații iau acum în calcul prelungirea negocierilor cu încă un an.

Subiectul a devenit extrem de sensibil politic, mai ales în contextul în care mai multe guverne și grupuri conservatoare critică ideea unui acord internațional care ar putea extinde rolul OMS în gestionarea pandemiilor.

Ce se întâmplă cu retragerea Statelor Unite

În ianuarie, Consiliul Executiv al OMS nu a luat nicio decizie privind retragerea oficială a Statelor Unite, deoarece Washingtonul nu și-a achitat contribuțiile obligatorii către organizație.

Conform regulilor OMS, plata acestor contribuții este o condiție necesară pentru finalizarea retragerii.

Surse diplomatice citate de AFP spun că nici în această săptămână nu este așteptată o decizie clară privind statutul Statelor Unite.

În practică, administrația americană consideră însă că retragerea s-a produs deja în luna ianuarie.

În schimb, statele membre vor trebui să se pronunțe asupra solicitării Argentinei de a părăsi organizația. Buenos Aires, susținut de Israel, a depus o rezoluție oficială în acest sens.

Campanie pentru viitorul șef al OMS

Adunarea Mondială a Sănătății are loc și pe fondul începerii cursei pentru alegerea viitorului director general al organizației.

Procesul electoral a fost lansat în aprilie, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 24 septembrie.

Deocamdată, niciun candidat nu și-a anunțat oficial intenția de a intra în cursă, însă diplomații se așteaptă ca primele anunțuri să apară chiar în timpul reuniunii de la Geneva.

Dispute geopolitice și reforme globale

Pe agenda reuniunii se află și mai multe rezoluții sensibile legate de războiul din Ucraina, situația din teritoriile palestiniene și tensiunile cu Iranul.

Totodată, alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea genera o confruntare diplomatică între Regatul Unit și Rusia.

Un alt subiect major este reforma sistemului global de sănătate, considerat de mulți experți prea fragmentat și lipsit de coordonare.

Helen Clark, copreședinta grupului independent de experți pentru pregătirea și răspunsul la pandemii, a explicat că una dintre mize este clarificarea responsabilităților dintre nivelul global, regional și național pentru a evita suprapunerile și blocajele.

Mai multe surse diplomatice avertizează însă că reducerile bugetare riscă să afecteze programe considerate controversate politic, în special cele legate de sănătatea sexuală și reproductivă.

Reprezentantul ONG-ului american Knowledge Ecology International, Thiru Balasubramaniam, a declarat pentru AFP că OMS a început deja să reducă unele activități din acest domeniu, în contextul presiunilor financiare și politice tot mai mari.