Avertismentul specialiștilor: efectul „ascuns” al secetei este scăderea fertilității terenurilor agricole, ajungându-se la deșertificare

În contextul încălzirii globale și distrugerii sistemelor de irigații, indiferența  tuturor guvernelor care ne-au condus față de reabilitarea echipamentelor distruse și extinderea instalațiilor în alte zone cu potențial agricol, va avea ca efect scăderea sistematică a fertilității terenurilor, ajungându-se ca, în timp, principalele „grânare” ale României să devină zone aride.

Acesta este avertismentul specialiștilor în domeniul calității terenurilor, ale căror studii demonstrează că fenomenele extreme provocate de încălzirea globală, în primul rând de secetă, au și un efect nociv „ascuns”, scăderea calității terenurilor agricole. Indiferent dacă vorbim de secetă pedologică sau de inundații, unul dintre efecte este reducerea conținutului de humus, materia organică ce asigură fertilitatea solului, terenurile agricole fiind amenințate de deșertificare.

Creșterea temperaturilor medii anuale scade fertilitatea terenurilor agricole

Efectele încălzirii globale nu se rezumă doar la inundații catastrofale sau la îndelungate perioadele de secetă întrerupte de vijelii și ploi torențiale asociate deseori cu grindina. Încălzirea globală are ca efect secundar și scăderea calității terenurilor agricole, pentru că multe dintre fenomenele extreme generate de schimbările climatice au ca impact degradarea terenurilor.

Potrivit unui raport prezentat de specialiștii de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Galați în cadrul unei dezbateri ce a avut loc la Prefectura Galați „creșterea temperaturii medii anuale, a temperaturii din perioada de vegetație a culturilor agricole, are ca impact intensificarea proceselor de mineralizare a substanței organice în stratul arabil al tuturor solurilor arabile, dehumificarea puternică a acestora și micșorarea conținutului de elemente nutritive înmagazinate în humus”.

Humusul este amestecul de substanțe organice din sol care conferă gradul de fertilitate a solului. Micșorarea conținutului de elemente nutritive înmagazinate în humus scade fertilitatea terenului.

Alte efecte ale creșterii temperaturii medii anuale sunt scăderea rezistenței terenurilor la compactare, asta însemnând creșterea solidificării acestora, dar și intensificarea proceselor de salinizare a solurilor. Efectul direct al unor asemenea procese este scăderea potențialului agricol, scăderea producțiilor agricole de pe terenurile respective.

Seceta prelungită aduce riscul deșertificării terenurilor

Și alte fenomene extreme generate de schimbările climatice influențează negativ calitatea terenurilor arabile. Printre acestea se află secetele sezoniere. Seceta din perioada de primăvară determină formarea unei cruste la suprafața solului și pierderea cantității de apă acumulate în sol.

În ultimii ani agricoli, în special în zonele din sud-estul țării, lipsa precipitațiilor a avut ca efect instalarea secetei pedologice. În aceste condiții, seceta sezonieră din perioadele de vară și de toamnă are ca efect „formarea structurii în blocuri pentru stratul arabil al solurilor, ce va crea dificultăți toamna, la efectuarea lucrărilor agricole de bază și pregătirea stratului germinativ”.

În raportul OSPA Galați se mai spune că prelungirea și repetarea frecventă a perioadelor fără precipitații are ca impact „intensificare pronunțată a proceselor de dehumidificare, destructurare, compactare a stratului arabil și deșertificarea terenurilor agricole”.

Alte pericole: furtunile, ploile torențiale și inundațiile, care duc la „scăderea bruscă a fertilității terenurilor”,

Printre fenomenele care duc la scăderea fertilității terenurilor agricole specialiștii OSPA au mai identificat „majorarea numărului și intensității furtunilor urmate de ploi torențiale cu grindină”, care au ca efect „intensificarea eroziunii eoliene în special în zonele cu soluri nisipoase”, dar și „colmatarea cu depozite (aluviuni – n red) slab humifere a solurilor foarte productive din zonele joase”.

Și inundațiile catastrofale care s-au tot repetat în ultimii ani duc la scăderea calității terenurilor agricole: „stratul arabil al solurilor va fi colmatat cu depozite slab humifere, ce va conduce la scăderea bruscă a fertilității acestora”, susțin specialiștii.

Când se vorbește de urmările inundațiilor catastrofale discuțiile se axează pe distrugerile de case și alte construcții, inundările de terenuri agricole neinteresând decât din punct de vedere al culturilor afectate, dar iată există și un efect colateral „scăderea bruscă a fertilității terenurilor”, un fenomen care cu greu poate fi atenuat.

Suprafața terenurilor de calitatea I-a, diminuată cu 0,5% în ultimii 17 ani

Scăderea calității terenurilor agricole ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de încălzirea globală începe să apară în statisticile specialiștilor. În bazinul cerealier din sudul Moldovei, în zona Galațiului, există aproximativ 350.000 de hectare de terenuri agricole.

Conform raportului OSPA Galați, terenurile cu cele mai bune clase de calitate sunt situate în Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului. Din întreaga suprafață numai 1%, adică aproximativ 3.500 de hectare se încadrează la clasa I-a de calitate, cea mai mare parte a acestora (42%) fiind de clasa a III-a.

În zonă, repetarea fenomenelor extreme a devenit din ce mai evidentă după inundațiile catastrofale din Lunca Siretului din 2005, urmate în aceeași zonă de inundațiile din 2007, 2010, 2013 și 2016. În ultimii ani, fermierii se confruntă cu efectele secetei, ploilor torențiale, grindinei și a episoadelor cu temperaturi foarte scăzute în martie și aprilie.

Potrivit raportului OSPA Galați, faţă de anul 2005, suprafaţa terenurilor de clasa I s-a diminuat cu aproximativ 1.700 de hectare (0,5%), printre cauze fiind fenomenele meteo extreme, arderea miriștilor și aplicarea necontrolată a îngrăşămintelor chimice:

„De-a lungul anilor s-a constatat o scădere a calității solurilor atât datoritä cauzelor naturale, cum ar fi, schimbările climatice care au determinat apariția unor fenomene extreme – precipitații bogate căzute în intervale mici de timp, ce au sporit eroziunea pluvială, cât şi datorită cauzelor antropice, cum ar fi, agrotehnici necorespunzătoare, aplicarea de îngrăşăminte chimice fără suport ştiințific ci la recornandarea firmelor distribuitoare de îngrăşäminte, arderea miriştilor, etc”, se mai spune în raport.