Limfocitele sunt celule ale sistemului imunitar. Ele au misiunea de a face scut în fața infecțiilor , fiind răspândite în tot organismul, inclusiv în ganglionii limfatici, timus, splină și măduva osoasă. Atunci când aceste celule se modifică genetic și se înmulțesc haotic apare cancerul limfatic.
Citește și EXCLUSIV Mircea Geoană suferă de o boală incurabilă
Acesta este de două tipuri: non-Hodgkin, care este mai frecvent, și Hodgkin, respectiv forma de cancer cu procentul cel mai mare de vindecări, evident dacă este diagnosticat și tratat corect.
În stadiu incipient al bolii, simptomul cel mai frecvent al cancerului limfatic este inflamarea nedureroasă a unuia sau mai multor ganglioni limfatici, în special cei din zona gâtului, axilei sau din zona inghinală,
Tot în această fază a cancerului, pacientul mai prezintă: balonare, indigestie (atunci când este localizat în zona stomacului sau colonului), tuse, dureri și probleme de respirație, (dacă este localizat în zona pieptului).
Într-o fază superioară de evoluție a bolii, când a ajuns la măduva osoasă și reduce numărul de celule roșii, apar: vânătăi și sângerări. Persoana bolnavă face infecții frecvente și este lipsită de energie.
De asemenea, pacientul face febră și transpiră abundent mai ales în timpul nopții, slăbește fără un motiv întemeiat, prezintă erupții cutanate și prurit (mâncărimi).
Din păcate, multe dintre aceste simptome sunt nespecifice sau sunt puse pe seama altor afecțiuni mult mai ușoare.
Cancerul limfatic nu are niște cauze foarte precise, în schimb sunt știuți factorii de risc. Aceștia sunt:
De asemenea, sunt mai expuse acestui tip de cancer persoanele cu sistemul imunitar fragil și suferinzii de boli autoimune.
Precizarea diagnosticului presupune mai multe investigații medicale: biopsia ganglionilor limfatici, biopsia măduvei osoase, scanarea oaselor, puncție lombară etc.
Investigațiile medicale contribuie la precizarea diagnosticului, dar și al stadiului de evoluție a bolii.
Cancerul limfatic presupune un sistem complex de stadializare. Pe litere : A – fără simptome, B – prezintă unul-două simptome, E – boala a depășit sistemul limfatic și a ajuns la organe, S – cancerul s-a răspândit în splină.
În paralel, se folosește și stadializarea numerotată de la I la IV. Ultima fază (IV) înseamnă că boala a ajuns la mai multe țesuturi sau organe, cum ar fi ficatul, plămânii sau măduva osoasă.
Există mai multe tipuri de tratament administrate, dintre care cele mai frecvente sunt: intervenția chirurgicală care are ca scop îndepărtarea tumorii și a ganglionilor din proximitatea tumorii, chimioterapia, terapia imunologică cu anticorpi monoclonali, radioterapia, transplantul de celule stem etc.
Prof. dr. Alina Tănase, directorul medical al Institutului Clinic Fundeni, șef de secție Hematologie, spune că în cazul pacienților care nu mai au altă variantă de tratament, terapia inovativă personalizată, care folosește celulele proprii ale bolnavilor, oferă rezultate impresionante.
Potrivit Institutului American de Cancer, rata de supraviețuire în stadiile incipiente în cazul limfomului non-Hodgkin este de peste 70%, iar în cel al limfomului Hodgkin, depășește 88%.