Certeze, un sat prea „făţos“

În rândurile ce urmează încercăm o radiografie poate a celei mai „făţoase“ comune din România, dacă nu din Europa. Este vorba despre Certeze. O comună fenomenală. Grandioasă. Măreaţă. Care poate fi uşor confundată cu vreun cartier rezidenţial de prin marile metropole fără nicio idee arhitecturală. Ea pare a nu avea elemente în comun cu nicio comună de pe la noi.

De la daci cu gaci, la europeni în sacouri

Bucureştiul unde pentru noi, românii, se dă ora exactă, este doar un oraş din sud-estul Europei. Comuna Certeze din judeţul Satul Mare este un fel de buric al Terrei. Cel puţin din punctul de vedere al modului de viaţă şi civilizaţie.

Aşezată în partea de nord-est a Ţării Oaşului, la oarece distanţă şi de Satu Mare şi de Sighetul Marmaţiei, comuna este formată din trei sate: Certeze, Huta Certeze şi Moiseni. Are 5.600 de locuitori – toţi gospodari şi meşteri pricepuţi într-ale lemnului, pietrei şi chiar creşterii animalelor. O mare parte dintre ei sunt plecaţi la muncă prin toate ţările lumii. Şi nu de acum, ci încă de pe vremea lui Ceauşescu. Iar după cum se laudă, impresionează străinii cu arta şi priceperea lor.

Între arhaism şi grandoare

De fapt, ceea ce ar trebui precizat din capul locului este misterul neaoş pe care îl degajă localitatea: pe de-o parte este comuna unde se păstrează ritualurile şi tradiţiile de acum mai bine de două mii de ani. La fel se îmbracă oamenii la sărbători, la fel se gătesc de evenimentele principale din viaţa lor, la fel ţipuesc, la fel pun porumbul ori lemnele de foc în căruţele trase de cai sau boi, la fel fac şi beau renumita pălincă, la fel îşi îngroapă morţii.

Pe de altă parte, Certeze este, să zicem, un loc grandios. Locuinţele, adevărate palate, nu au nimic comun cu casele micuţe şi joase, obişnuite satelor româneşti. Oamenii nu îşi mai numără de multă vreme bănetul în lei, iar apa nu constituie vreo problemă pentru localnici. Maşinile luxoase fac parte din peisaj.

Totul e soare, lună, stele, bec, adică e luminos de curat. Florile zâmbesc şăgalnic de peste tot. Multe dintre aceste lucruri deosebite sunt aşa de dinainte de Revoluţie, când oamenii munceau, ca şi azi, mai ales pe la străini.

Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul că, odată întorşi de pe meleagurile străine, pe unde şi-au făcut averile, certezenii, pe lângă investiţiile proprii, făcute prin gospodării, dau din buzunarul lor bani – mulţi! – pentru realizarea unor obiective de interes cetăţenesc din localitate. De exemplu, dispensarul comunal a fost ridicat şi dotat în totalitate cu bani de la locuitorii comunei. Nu de la buget, de oricare fel ar fi el, nu de la felurite programe din Uniunea Europeană…

Adevărul este că întreaga Ţară a Oaşului (cu toate cele 16 localităţi ale sale), din care face parte şi Certeze, emană împletirea aceasta stranie de vechi şi nou, de tradiţie milenară şi globalizare stringentă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Cifrele dezastrului pentru România după privatizarea Petrom EXCLUSIV

Legea care a “legalizat” vânzarea Petrom către OMV este nulă de drept. PUTEREA.RO vă prezintă ÎN EXCLUSIVITATE date care demonstrează, încã de la momentul...
Szokocs Laszlo Klaus-Iohannis

Delir, provocare și sfidare incredibilă la adresa României: Iohannis, somat să...

Printr-un document denumit „Declarația de independență a Transilvaniei” transmis de un așa zis președinte al Comitetului pentru Independența Transilvaniei, Partium și Banat, președintele României...