Finanțare de 230 milioane euro pentru „Fast Danube 2”, optimizarea navigației pe Dunăre

În condițiile războiului din Ucraina, care a transformat Dunărea în cel mai sigur culoar de transport naval de mărfuri din regiune, Comisia Europeană alocă României o finanțare de 230 de milioane de euro pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre.

Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe fluviu a devenit un obiectiv important al Uniunii Europene odată cu lansarea în 2010 „Strategiei Dunării” și a includerii, în 2014, a porturilor dunărene în reţeaua de transport TEN-T şi Mecanismul de Conectare a Europei. Pe Dunăre și Canalul Rhin – Main, transporturile de mărfuri pot tranzita Europa de la est la vest, între Constanța – Galați – Brăila și Rotterdam, adică între Marea Neagră și Marea Nordului.

15:40 • ECONOMIE

Comisia Europeană: Deficitul guvernamental al României va atinge 6,9% din PIB în 2024

10:05 • Justitie

Laura Codruța Kövesi amenință că va da în judecată Comisia Europeană

Este necesară o îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre deoarece în perioadele cu secetă, când nivelul Dunării este scăzut, pe unele sectoare ale Dunării nu poate fi asigurată adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri stabilită de Comisia Europeană a Dunării și convoaiele de nave sunt blocate.

Pe Dunăre sunt aproximativ 30 – 35 de „praguri”, zone cu adâncime redusă, în care se poate bloca navigația dacă nu sunt eliminate aluviunile. Sunt probleme în special pe sectorul bulgăresc al Dunării.

Finanțare de 230 de milioane de euro pentru Proiectul „Fast Danube 2”

După ce un prim proiect de optimizare a navigației pe Dunăre, lansat în 2014, „Fast Danube 1”, cu un buget de 5 milioane de euro, a fost blocat din cauza lipsei de colaborare între partea română și partea bulgară, în noul context, al războiului din Ucraina, lucrările de îmbunătățire a navigației pe Dunăre vor fi reluate cu un buget de 40 de ori mai mare, adică de 230 de milioane de euro.

La începutul anului, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a depus la Comisia Europeană o cerere de finanțare de 230 de milioane de euro pentru Proiectul „Fast Danube 2”, urmând ca acordul de finanțare să fie semnat cel mai târziu în luna noiembrie.

AFDJ Galați a depus cererea de finanțare la Bruxelles după ce în toamna anului trecut, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, anunța că aștepta să vadă până în ianuarie 2024 un proiect comun România-Bulgaria pe „Fast Danube 2”, menționând că acest proiect este o prioritate pentru Comisia Europeană.

Liderul Proiectului „Fast Danube 2” va fi AFDJ Galați, companie națională din subordinea Ministerului Transporturilor, iar parteneri vor fi Agenția Executivă pentru Exploatarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) din Ruse (Bulgaria) și Ministerul Transporturilor și Tehnologiei Informației din Bulgaria.

În cadrul acestui proiect vor fi realizate lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație și va fi monitorizată evoluția factorilor de mediu. Vor fi încheiate trei contracte, respectiv contractul principal de proiectare și execuție a lucrărilor, un contract de supervizare a lucrărilor și un contract pentru monitorizarea factorilor de mediu.

Potrivit analizei realizate în cadrul Proiectului „Fast Danube 1”, lansat în 2014, în nouă puncte critice de pe sectorul româno – bulgar vor fi executate doar lucrări de dragaj (eliminarea aluviunilor – n red), iar în alte trei puncte critice, respectiv Bechet, Belene și Popina, vor fi construite în albia fluviului lucrări hidrotehnice de dirijare a curentului apei. Aceste lucrări de dirijare a curenților, de tip „epiu”, „chevron” sau „insulă artificială”, dar și lucrările de apărări de maluri, au rolul de a reduce procesele de acumulare a aluviunilor în zonele punctelor critice și de a reduce efectele negative asupra navigației.

Se estimează că lucrările în cadrul „Fast Danube 2” vor fi finalizate în anul 2028.

Proiectul „Fast Danube 1” a eșuat din cauza dezinteresului părții bulgare  în asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre

Sectorul româno-bulgar al Dunării este un sector important al Coridorului de Transport Pan-European, care face legatura dintre Marea Neagră și state din Europa Centrală, precum Ungaria, Austria, Germania, etc, dar prin conexiunea Dunării cu Canalul Rhin –Main este asigurată legătura cu Portul Rotterdam.

În perioadele de vară-toamnă, debitele Dunării scad considerabil pe acest sector, nefiind asigurată adâncimea de navigație. În aceste condiții, Comisia Europeană este interesată direct de asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, prima dintre aceste condiții fiind asigurarea adâncimii minime de navigație, de 2,5 metri, recomandată de Comisia Europeană a Dunării.

După 1990, au fost lungi controverse între autoritățile de navigație fluvială din România și Bulgaria, deoarece AFDJ Galați realiza dragaje pe sectorul românesc pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație, dar bulgarii nu au fost interesați de asigurarea adâncimilor de navigație, nu au efectuat dragaje pe sectorul comun, dar nici n-au permis AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar. Această interdicție era impusă printr-un acord din 1956.

În aceste condiții, a apărut  ca o mare șansă pentru deblocarea situației lansarea Proiectului „Fast Danube 1”, un proiect multianual finanţat în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Proiectul beneficia de o finanţare de 85% din partea UE şi de 15% de la bugetul de stat.

Partenerii proiectului erau administraţiile căilor navigabile din România şi Bulgaria, respectiv AFDJ Galaţi şi Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Dunării (IAPPD) din Russe.

Bugetul total al proiectului era de 5.252.000 de euro. Obiectivul proiectului „Fast Danube” era menținerea adecvată a condițiilor de navigabilitate de la km 845,5 la km 375.

Dar colaborarea româno – bulgară în derularea proiectului „Fast Danube 1” a înregistrat mai multe eșecuri, unele provocate de crizele politice și schimbările de guverne de la Sofia, care au făcut ca proiectul de îmbunătățire a navigației pe Dunăre să nu  fire o prioritate pentru partea bulgară.

Proiectul chiar s-a blocat la etapa impactului de mediu a lucrărilor asupra a 61 de situri „Natura 2000”, din care 22 de situri pe sectorul românesc al Dunării, iar 39 pe sectorul bulgăresc. Partea română a rezolvat obiectivele de conservare a mediului la toate cele 22 de situri „Natura 2000”, dar partea bulgară nu a rezolvat nici măcar definirea obiectivelor de conservare la siturile de pe sectorul bulgar.

Situația s-a deblocat după ce în aprilie 2022 primul ministru Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu premierul Bulgariei, Kiril Petkov și ulterior au fost reluate discuțiile dintre ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cu ministrul bulgar al Transporturilor, Nikolai Sabev, inclusiv cu privire la colaborarea în dezvoltarea Proiectului „Fast Danube”. În aceste condiții, noul proiect, „Fast Danube 2”, ar trebui să beneficieze de o mai bună colaborare între administrațiile de navigație din Galați și Ruse.