Birocraţia din România sperie investitorii. Doar patru actori economici non-UE au investit în doi ani
România rămâne un jucător marginal în competiția europeană pentru atragerea investitorilor din afara Uniunii Europene, în ciuda poziției geografice și a potențialului economic. Datele oficiale arată că, în ultimii doi ani, interesul investitorilor non-UE pentru vizele de lungă ședere destinate activităților comerciale a fost extrem de scăzut, pe fondul unor proceduri considerate complicate și restrictive.
Doar patru investitori non-UE în doi ani
În perioada 2024-2025, România a atras doar patru investitori din afara Uniunii Europene prin mecanismul vizelor de lungă ședere. Informația a fost făcută publică de senatorul Glad Varga, care a explicat, într-o declarație pentru Digi24, că actuala ofertă legislativă este dificil de accesat pentru investitorii străini.
Potrivit datelor furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, în intervalul menționat au fost depuse doar cinci solicitări pentru vize de investitor, dintre care patru au fost aprobate. Solicitanții provin din țări precum Turcia, Israel și Georgia, un număr considerat nesemnificativ raportat la nevoile economiei românești și la competiția regională.
„Oferta noastră e un pic dificilă”
Senatorul liberal a explicat că problema nu este neapărat nivelul investiției minime cerute de statul român, ci ansamblul condițiilor administrative și birocratice impuse investitorilor.
„Oferta noastră e un pic dificilă. Problematic nu este pragul de investiție de 100.000-150.000 de euro, ci numărul de 10-12 angajați în 12 luni și circuitul de avize. O dată la trei luni viza trebuie reînnoită”, a declarat Glad Varga.
În opinia parlamentarului, obligativitatea reînnoirii vizei la fiecare trei luni descurajează investițiile pe termen mediu și lung, mai ales în contextul în care alte state europene oferă permise de ședere mult mai stabile și predictibile.
Condiții stricte pentru obținerea vizei de investitor
Legislația românească în vigoare prevede condiții clare pentru acordarea vizei de lungă ședere în scop comercial. Astfel, un investitor trebuie să demonstreze o investiție minimă de 100.000 de euro pentru o societate cu răspundere limitată sau 150.000 de euro pentru o societate pe acțiuni.
Pe lângă capitalul investit, solicitantul este obligat să creeze între 10 și 15 locuri de muncă în termen de 12 luni. Chiar și în aceste condiții, dreptul de ședere este temporar și trebuie reînnoit o dată la trei luni, procedură care presupune noi avize și documente justificative.
Un proiect legislativ retras după avize negative
În 2025, mai mulți parlamentari au încercat să schimbe această situație, depunând un proiect de lege menit să simplifice accesul investitorilor străini la dreptul de ședere în România. Inițiativa prevedea acordarea unui drept de ședere temporară pe o perioadă de cinci ani, în loc de trei luni, precum și includerea membrilor de familie în același permis.
Proiectul mai propunea acces la rezidență permanentă după cei cinci ani și posibilitatea obținerii cetățeniei române, în anumite condiții. Printre acestea se numărau achiziționarea de titluri de stat românești în valoare de minimum 400.000 de euro, cumpărarea de proprietăți imobiliare în România de cel puțin 400.000 de euro sau investiții similare în fonduri românești ori în acțiuni ale companiilor de stat listate la Bursa de Valori București.
Inițiativa legislativă a fost însă retrasă, după ce a primit avize negative succesive din partea instituțiilor avizatoare.
România, în competiție cu „Golden Visa” din Europa
În timp ce România rămâne blocată într-un regim restrictiv, alte state europene continuă să atragă investitori prin programe de tip „Golden Visa”. Grecia este în continuare una dintre cele mai populare destinații, oferind acces la rezidență prin investiții imobiliare cu valori cuprinse între 250.000 și 800.000 de euro, în funcție de zonă. Cetățenia poate fi solicitată după șapte ani.
Portugalia este considerată una dintre cele mai rapide rute către cetățenia europeană, care poate fi obținută după cinci ani, cu obligația unei prezențe minime de doar șapte zile pe an. Deși a eliminat opțiunea investiției imobiliare în 2023, statul portughez acceptă investiții de minimum 500.000 de euro în fonduri de capital sau donații de 250.000 de euro pentru patrimoniul cultural.
Ungaria și Italia, alternative atractive
Ungaria a reintrodus programul de tip „Golden Visa” la jumătatea anului 2024 și este văzută, pentru 2026, drept unul dintre cele mai eficiente puncte de intrare în Uniunea Europeană. Permisul de „Investitor Invitat” este valabil 10 ani și poate fi obținut fie printr-o investiție de 250.000 de euro într-un fond imobiliar local, fie prin achiziția unei proprietăți de peste 500.000 de euro. Procesarea durează, în medie, între trei și patru luni.
Italia nu oferă o viză de aur bazată pe achiziții imobiliare, dar propune alternative precum investiții de 250.000 de euro în startup-uri inovatoare sau de peste 500.000 de euro în companii italiene active. În plus, statul italian atrage investitori prin programul „Flat Tax”, care permite noilor rezidenți să plătească o taxă forfetară anuală de 100.000 de euro pentru veniturile obținute în afara Italiei.