Palate din apropierea Bucureștiului. Locuri incredibile de vizitat

Dacă vreți să petreceți o zi relaxantă de weekend și doriți să scăpați de agitația orașului, puteți merge să vedeți unele palate din apropierea Bucureștiului. Unele mai cunoscute și vizitate frecvent, altele mult mai ocolite de turiști și înconjurate în mister, aceste locuri sunt ideale pentru zilele în care nu știți ce să faceți în oraș.

Palatul Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia, așa cum îi spune și numele, se află în localitatea Mogoșoaia, situată la 10 kilometri de București.

Construit de Constantin Brâncoveanu în 1702, palatul și clădirile din ansamblu, au fost realizate într-un stil arhitectural specific Bucureștiului, numit chiar după fostul domnitor, brâncovenesc. Acesta îmbină elemente venețiene cu unele otomane, dar și cu arhitectura tradițional românească, întâlnită în satele foarte vechi.

Numele palatului și a comunei de lângă Capitală, vine de la văduvei boierului Mogoș, cea care i-a oferit domnitorului terenul pe care să-și construiască palatul.

În 1920, Palatul Mogoșoaia a fost renovat de Martha Bibescu, o membră proeminentă a familiei Bibescu, moștenitorii direcți ai Brâncovenilor.

Palatul Mogoșoaia are și un parc superb și grădini foarte bine amenajate, în care pot fi văzute statui, garduri vii și arbuști ornamentali interesanți.

Pe lângă clădirea principală, ansamblul mai conține și un turn cu o cupolă și arcade, la intrarea în curtea palatului.

Tot în curte se află și Lapidarium, spațiu expozițional ce adăpostește colecția de relicve arhitectonice, iar zidul estic, găzduiește astăzi un restaurant. Aici se pot organiza și evenimente, de la conferințe până la nunți, botezuri sau alte petreceri.

Palatul Mogoșoaia poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 10 – 20.

Palatul Snagov

Situat la 40 de kilometri de București, ușor accesibil cu mașina pe DN1 sau cu mijloace de transport în comun, Palatul Snagov a fost construit în anii ’30 de Prințul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea. Palatul a fost realizat după schițele arhitectei Henriette Delavrancea Gibory, fiica scriitorului Barbu Delavrancea.

Palatul, construit în stil brâncovenesc, a fost finalizat în 1932 și avea un hol imens la parter și câteva camere la etaj, fiind mobilat în stil baroc.

Acest loc a fost unul dintre preferatele familiei Ceaușescu, motiv pentru care în anii ’80 suprafața sa a fost dublată. Reamenajarea palatului a dura șapte ani, iar majoritatea materialelor folosite la construcție proveneau din România.

Familia dictatorului nu a locuit niciodată în palat, ci peste lac, într-un complex de case construite pe locul unor foste ferme, iar până la palat foloseau vaporul.

Astăzi, cei care vizitează palatul Snagov, pot vedea cele două cabinete ale cuplului Ceaușescu, o sala de așteptare, o sala de ședinte și una de mese, o sufragerie, bucătărie, trei dormitoare și o mansarda cu două camere pentru copii.

La subsol există o sală de cinema în care se găsesc aparatele de proiecție originale. Tot aici mai există și o cramă, o sala de fitness și una de gimnastică, saună și masaj.

Palatul Snagov găzduiește diferite evenimente precum forumuri, întâlniri de afaceri și chiar nunți și botezuri.

Palatul Știrbei de la Buftea

Familia Știrbei a fost una dintre cele mai importante și proeminente din istoria Bucureștiului și au avut mai multe proprietăți pe care au construit palate. Dar unul dintre cele mai frumoase este cel de la Buftea.

Situat la 20 de kilometri de București, Palatul Știrbei a fost început în 1850 de către domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei și finalizat ulterior de fiul său Alexandru, care a adăugat grădinile, parcul și serele.

Palatul a fost construit în stil Tudor, la modă în Europa în acea vreme, și era realizat din cărămidă roșie, lemn de stejar și trandafir, marmură de Carara și fier forjat.

Interesant este că avea candelabre care funcționau cu lumânări parfumate, importate din Turcia.

Impunătorul Palat Știrbei are mai multe dormitoare, sala de lectură și bibliotecă, sală de biliard și anexe gospodărești.

Palatul a găzduit unele dintre cele mai importante figuri politice ale momentului, aici petrecând destul de mult timp atât regele Carol I și regina Elisabeta, cât și regele Ferdinand și regina Maria. De altfel, există zvonuri care spun că există un pasaj secret care pace legătura între dormitorul în care stătea regina Maria și cel al prințului Știrbei.

De asemenea, miniștri români și străini, diplomați, oameni de afaceri și personalități din toate domeniile, au fost oaspeții familiei Știrebei în palatul de la Buftea.

Tot la Palatul Știrbei s-a semnat in martie 1918 Tratatul preliminar de Pace sau „pacea odioasa”.

O altă clădire spectaculoasă din ansamblul Știrbei de la Buftea este capela. Aici se mai păstrează fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brațe, realizată de Gheorghe Tătărescu, rudă cu familia Știrbei.

Palatul Ghica din Căciulați

La fel ca și familia Știrebei, Ghica a fost un alt nume de vază al Bucureștilor. Mari latifundiari, aceștia au avut mai multe palate în oraș și în afara lui. Unul dintre cele mai frumoase este Palatul Ghica din satul Căciulați, în comuna Moara Vlăsiei.

Palatul a fost ridicat de Dimitrie Ghica în 1832 pe o moșie cumpărată de la boierului Ianache Mavrodin.

Edificiul a fost realizat pentru a fi reședința de vară a familiei și are un parc uriaș, terase și o grădină cu lac.

Printre personalitățile care au locuit aici a fost și Elena Lupescu, iubita regelui Carol al II-lea, cea care a și adus mobilierul de lux în stil Ludovic al XVI –lea.

Familia Ghica a donat palatul Academiei Române, în urma unui conflict între moștenitori.